Poème

L’incineratore

Francescu MERCURI d’Ascu

Textes

Avemu avutu a « Tchernobylu »
Nulla ùn s’hè pussutu fà
Oghje sìamu tutti uniti
È circhemu di luttà
Chì veramente sò decisi
Di vulecci avvelenà
Cume ch’elli sò astuti
È sanu cusì bè parlà
Dìcenu cun c’hè perìculu
Ci vole à lascià brusgià
Si u nostru mulizzu ùn basta
C’hè quellu da mare in dà
O la nostra Cursichella
Cume ch’ell’hè castigata
Sbàrcanu tutti quì
Per piglià a so pilata
A saluta di a ghjente
Oghje hè pocu rispettata
Avete travagliatu in sottu
Voi cume a rimigna
Si oghje battite u spronu
Noi battemu a briglia
Tenaremu sempre forte
Per difende a nostra sorte
Avete vistigatu a preda
È ùn la vulete lentà
Cume curbacci famiti
Ùn fate chè grachjighjà
Ùn ci cuntate chè fole
È bugie in quantità
A Còrsica hè cusì bella
Voi a vulete imbruttà
À quelli chì campemu quì
Ci vulete avvelenà
Vulete a nostra fine
Tuttu fènduci pacà
Ma ùn vurebbe chì sta chjama
Ch’ella ribombi ind’un disertu
Vurebbe ch’ella sia intesa
Eppò esse sicuru è certu
Ch’ugnunu dìa a so risposta
Per difende a nostra Còrsica.